În ritmul meu, mă pierd mereu
Şi caut să renasc dintr-un vers al unei piese necunoscute,
Dar tot ce văd e cunoscut
Şi calc mereu pe ritmul meu.
Nimic nu mă surprinde,
Sunt un demizeu ce lumea şi-o cuprinde.
Şi înec cuvinte în lumi ridicole şi te captez prin raţiune.
Şi te cunosc prin mine, ştiu tot ce trece e transpus în limite.
Şi te pierd uneori în deziluzii ieftine.
Însă vino cu mine, şi vei uita de tine.
Voi uita de mine, de lume şi cuvinte.
O să fim doar tu şi eu şi o mulţime de necuvinte.