Aberaţie la ora 2 noaptea

 Mă amuză gândul că oameni au o anumită potenţialitate pe care nu reuşesc să o confirme.
 Mai degrabă toţi avem o anumită capacitate pe care fie o folosim sau nu.
 E la fel cu extremele. Când unii consideră că doar un punct de vedere contează şi că acea idee trebuie dusă la extrem.
 Nu am nimic cu nimeni, chiar încerc să nu îmi fac prejudecăţi, dar sunt plictisit de prospectul ca alţii să îmi spună ce să fac sau nu. Poate de asta pe măsură ce creştem, idolii cad de pe piedestal.