M-am trezit într-o dimineaţă ciudată de martie
Am privit pe geam.
De afară se auzea liniştea , perturbată de roiul maşinilor ce se grăbeau spre un nicăieri absurd.
În cameră eram doar eu...
Priveam în jur .
Cheile erau pe noptieră,
Pachetul de "Lucky" îşi ocupase locul lângă scrumieră...
În boxele de la laptop răsuna ceea ce unii oameni numesc "muzică".
Lângă sticla de Cola, şedeau cuminţi şosetele negre.
Adidaşii erau aruncaţi lângă frigider...
M-am ridicat fără vlagă din pat...
Am aprins aragazul şi am pus apă la fiert...
Am turnat în ceaşcă nişte cafea amestecată cu zahăr.
Un negru de alb ce se sărută amăgitor.
Am scos o ţigară , am aprins-o de la aragaz...
Am pus şi apa în cană.
Totul era aşa de banal ...
Însă se lega simplu...
O ţigară.
O cafea.
O pereche de şosete.
Un ameţit în mijlocul bucătarii care nu ştia ce să mai facă şi trăgea de timp până la ultima picătură de cafea.
Una din acele zile simple...
Când orice ai face se îmbină atât de instant...
Ca o fotografie ce valorează cât o amintire.
Sau un film vechi.